Tusea este unul din simptomele cele mai frecvent întâlnite la copii,care îngrijorează părinții determinându-i adesea să se adreseze medicului. În cele ce urmează vom încerca să deslușim împreună câteva noțiuni medicale legate de acest subiect. Înainte de orice trebuie precizat că tusea este o expirație „explozivă” ce realizează un mecanism de protecție prin curățarea traheei și bronhiilor de secreții și corpi străini. Totuși, când devine excesivă și supărătoare necesită consult medical. Tusea poate fi voluntară sau reflexă. Tusea care nu este voluntar provocată este declanșată în mod reflex prin stimularea de tip iritativ a unor receptori specifici situați la nivelul căilor respiratorii.
Cel mai adesea, tusea la copii este un simptom acut, ce apare în infecțiile acute ale căilor respiratorii (rinofaringită, rinită, adenoidită,laringită acută, traheite, bronșite, bronșiolite, sinuzite, pneumonii etc.) și, din fericire,dispare odată cu rezolvarea infecției acute. Ea poate fi inițiată și de o varietate de stimuli aerieni iritanți ce pătrund în căile respiratorii prin inhalație (fum,praf,abur) sau prin aspirație (secreții din căile aeriene superioare, conținut gastric, corpi străini). Tusea la copil mai poate fi provocată de niște patologii extrem de grave (embolie pulmonară, hemoragie pulmonară sau edem pulmonar) pe care, din fericire, nu le întâlnim decât foarte rar la populația pediatrică. În fapt, orice anomalie care duce la inflamația, constricția, infiltrarea sau compresia căilor aeriene poate fi asociată cu tuse.
În anumite situații, tusea poate deveni un simptom cronic (adică durează de peste 1 lună sau copilul a prezentat minim 2 episoade a câte 2 săptămâni în ultimul an). Tusea cronică poate fi provocată de o mulțime de cauze foarte diverse,de la cauze ce țin de mediul de viață și obiceiurile copilului și care pot fi remediate (exemplu tusea provocată de fumatul pasiv sau activ,consumul unor droguri ce se aspiră pe nas,mediu poluat cu diverse substanțe iritante ) până la cauze extrem de grave și dificil de tratat (de exemplu tumori cu localizare în căile respiratorii sau care le comprimă, tuberculoză, fibroza chistică, abcesul pulmonar, pneumonii fungice trenante, histoplasmoză, hemosideroză pulmonară etc.). Alte cauze cunoscute de tuse cronică pot fi: astmul, refluxul gastro-esofagian persistent cu sau fără aspirație, bronșiectazia,aspirația recurentă prin incoordonare faringiană în caz de malformații ale gurii sau în caz de fistulă esotraheală, bronhomalacia,traheomalacia,sinuzita cronică în anumite situații.
În destul de multe cazuri tusea cronică poate fi prezentă și datorită unei hipersensibilitați a receptorilor din căile respiratorii rămase chiar și după vindecarea unei infecții. Anumite boli neurologice se pot manifesta și ele prin tuse, pe lângă alte simptome specifice. Tusea cronică poate avea inclusiv o cauză psihogenă (care va fi stabilită doar după eliminarea cauzelor organice).
În funcție de vârsta copilului și de caracteristicile tusei putem să ne orientăm spre cauza ce o provoacă.
Astfel, la nou-născut și sugar principalele cauze ce provoacă tusea pot fi:
-refluxul gastro-esofagian (cu sau fără aspirație) care este destul de frecvent la această vârstă datorită faptului că sfincterul ce separă esofagul de stomac și care oprește întoarcerea bolului alimentar din stomac în esofag nu este încă suficient dezvoltat la vârste mici
-infecții ale căilor respiratorii
-boli genetice (exemplu fibroza chistică)
-anomalii congenitale (chisturi pulmonare,inele vasculare)
-expunerea la fum, la aer rece
-teren alergic
La preșcolar tusea este cel mai adesea provocată de:
-infecții de căi respiratorii
-mediu poluat cu substanțe iritative
-teren alergic ce determină o hiperreactivitate bronșică
-aspirare de corp străin (această categorie de vârstă „explorează” mediul înconjurător introducând în gură diverse obiecte, de aici derivând riscul de aspirație)
Școlarii prezintă ca și cauze de tuse mai des întâlnite în practica medicală următoarele:
-astmul bronșic
-sinuzite
-fumat (obicei dăunător pe care,din păcate, îl întâlnim la vârste tot mai fragede)
-boli pulmonare supurative
-cauze psihogene
Caracteristicile tusei ne pot orienta adesea spre cauza ce o provoacă:
Tusea „seacă” adică fără eliminare de secreții poate apărea în infecții virale de căi respiratorii superioare,astm, ca manifestare alergică,la contactul cu substanțe iritante, în cazul tusei convulsive sau când este vorba de tuse psihogena.
Tusea productivă (copilul elimină secreții) se întâlnește adesea în bronșite și bronșiolite dar poate apărea și în bronșiectazii. Anumite tipuri de pneumonii au și ele ca simptom acest tip de tuse.
Tusea „lătrătoare” (bitonală) o întâlnim în traheită, crupul (cel mai adesea viral),aspirare de corp străin, angioedem.
Tusea șuierătoare este asociată cu hiperreactivitatea bronșică, fiind adesea întâlnită în astm,în situații de spasm bronșic alergic,în diverse situații în care există inflamație importantă a căilor respiratorii ce poate apărea inclusiv în context infecțios.
Tusea însoțită de stridor (un zgomot, care poate fi comparat cu un sunet muzical aspru, care se aude cand copilul inspira) poate apărea în cazul unei importante inflamații a căilor respiratorii superioare de regulă virală (o cauza des întâlnită fiind epiglotita). Mai rar, ea însoțește aspirarea unui corp străin. Stridorul este o situație de urgență medicală deoarece copilul are risc de sufocare.
Tusea cu caracter sacadat se poate întâlni în infecțiile cu Chlamydia.
Perioada din zi și conjunctura în care se manifestă tusea ne pot și ele orienta către cauza acesteia:
Tusea ce apare în timpul nopții este caracteristică sinuzitelor, alergiilor la substanțe alergene ce se află în camera copilului, bronșite, bronșiectazii. La sugar cauza poate fi și refluxul gastroesofagian care ajunge din esofag în faringe și irită receptorii ce provoacă reflexul de tuse aflați la acest nivel,fiind agravat de poziția copilului din timpul somnului. In infecțiile de cai respiratorii superioare mucozitatile se scurg din nas in gat si provoaca iritatie in timp ce copilul sta culcat , provocând tuse. Dacă însă tusea nocturnă este atât de intensă încât trezește copilul din somn trebuie neapărat să excludem o cauză gravă!
Tusea la trezirea din somn semnifică o producție crescută de secreții la nivelul bronhiilor (bronșiectazii, bronșite, fibroză chistică, în anume cazuri astm bronșic).
Tusea ce e prezentă în timpul zilei dar dispare în somn poate avea cel mai adesea drept cauză tusea habituală (formă de tuse ce persistă după recurența unei infecții respiratorii virale, caracteristicile sale fiind uscăciunea accesului de tuse și repetivitatea episodului de cele mai multe ori în timpul zilei, fiind absentă în timpul nopții când copilul doarme), dar nu pot fi excluse nici alte patologii în care starea secretorie se ameliorează în timpul somnului.
Tusea apărută după efort poate sugera astm indus de efort, bronșiectazie (dilatații bronșice).
Tusea poate apărea și ca simptom izolat, dar cel mai adesea ea este acompaniată și de alte simptome ce pot orienta spre diverse patologii. Spre exemplu tusea asociată cu febră ne orientează spre o cauză infecțioasa, tusea fără febră și acompaniată de semne de teren atopic (ex.dermatita seboreică,dermatită atopică,prurigo cronic) sugerează o cauză alergică,punctele sinusale dureroase sunt evocatoare pentru sinuzite, tusea provocată după perioada neonatală de o incoordonare motorie faringiană este întâlnită la 10-15% din cazurile de paralizie cerebrală (cel mai adesea la copii această paralizie fiind urmarea leziunilor hipoxic-ischemice de la naștere).
În timpul episoadelor de tuse persistentă pot apărea diverse complicații (sincope, vărsături, dureri ale peretelui toracic etc.). Investigațiile paraclinice se fac în funcție de fiecare caz (analize de sânge, radiografii sau chiar CT pulmonar, examene de spută, examene virusologice, testare alergologică etc.), planul de investigații fiind stabilit de către medic.
Tratament pentru tusea la copii
Tratamentul tusei presupune ameliorarea simptomatologiei dar mai ales tratarea cauzei ce provoacă tusea și eventualele simptome asociate ei.
Deși tendința populației este să recurgă la antibiotice,trebuie precizat că acestea au indicație doar în situațiile în care cauza este reprezentată de o infecție bacteriană, antibioticele neavând indicație în infecții virale decât în rarele cazuri în care peste infecția virală inițială s-a supraadăugat o infecție bacteriană. De reținut că antibioticul nu se dă preventiv în cazul unei infecții virale pentru a împiedica complicarea acesteia cu o infecție bacteriană! Din acest motiv antibioticul va fi administrat doar la indicația medicului,știut fiind că antibioterapia nu este lipsită de reacții adverse,deci trebuie recurs la ea doar atunci când este nevoie.
În cazul în care cauza tusei este cunoscută ca fiind alergia, se va recurge la medicația antialergică (cu condiția ca vârsta copilului să o permită).
În cazul tusei uscate (care este neproductivă, adică fără eliminare de secreții dar este foarte solicitantă, am putea spune chiar chinuitoare) scopul terapiei de tip simptomatic este suprimarea tusei.
Sunt două categorii de medicamente ce se pot folosi în acest caz: cele care se pot elibera de către farmacist fără prescripție medicală (cu statut de OTC) și cele pentru care este necesară prescripție medicală.
Spre deosebire de tusea uscată, tusea productivă (umedă) nu trebuie suprimată prin administrarea de medicamente pentru că rolul ei este să elimine secrețiile produse în exces, care altfel s-ar acumula în căile respiratorii. Totuși, dacă este excesivă și foarte supărătoare ea trebuie diminuată.
Medicamentele folosite în tusea productivă se numesc expectorante și produc fluidificarea secrețiilor și stimulează mecanismele de eliminare a acestora. Ca și în cazul tusei seci și medicația indicată în tratarea tusei productive poate fi eliberată o parte direct de către farmacist, dar sunt și medicamente ce necesită rețetă eliberată de către medic.
Trebuie menționat că tusea productivă poate fi tratată și de către părinți dacă nu este în contextul unei patologii grave. Ei pot folosi un arsenal terapeutic aflat la îndemână. Astfel, înainte de toate,se asigură o bună hidratare a copilului. Pacientul poate fi pus să inhaleze vapori de apă calzi (atenție, NU fierbinți!!!) sau se pot administra aerosoli de soluție de clorură de sodiu izotonă (ser fiziologic). Pentru a ajuta eliminarea mucozităților din nas se pot folosi sprayuri nazale pe bază de clorură de sodiu. Se pot administra ceaiuri cum ar fi ceaiul de tei îndulcit cu miere sau ceaiul antibronșitic ce poate fi achiziționat din farmacii.
Pe piața farmaceutică există o mare varietate de siropuri expectorante, unele naturiste care conțin substanțe sau complexe naturale (tei, frunză de pătlagină, frunză de nalbă mare flori de ciubotica cucului,iarbă de cimbru de cultură, iarbă de trei frați pătați ) adesea asociate cu miere, ce au efect expectorant dar și efect emolient și antiinflamator la nivelul căilor respiratorii. Acest tip de produse de tip naturist sunt importante deoarece unele dintre ele pot fi administrate și la copiii mici, acolo unde medicamentele de sinteză prezintă restricții legate de vârstă.
Un ajutor important în lupta contra tusei productive îl are mierea, ușor disponibilă și eficientă. În cazul ei există o contraindicație de a fi administrată la copiii sub 1 an (risc de botulism) și în cazul copiilor diabetici sau cu alergie la acest produs alimentar.
Deși consumul de miere polifloră aduce cele mai mari beneficii organismului, pacientui cu probleme respiratorii i se administrează în special miere de tei ce poate fi combinată cu lapte cald sau suc de ceapă (acesta fin urmă mai puțin plăcut la gust, din păcate).
Chiar și în medicamentele clasice regăsim mierea,o combinație de succes fiind mierea combinată cu ambroxol.
Cu riscul de a ne repeta vom sublinia încă o dată că, chiar dacă cel mai adesea tusea apărută la un copil nu este reflectarea unei patologii grave, ea nu trebuie totuși neglijată și este preferabil ca medicul de familie sau medicul pediatru să fie consultat pentru ca micuțul pacient să fie monitorizat și tratat corespunzător.