Anxietatea este una dintre cele mai frecvente probleme de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 din perioada copil\u0103riei \u0219i adolescen\u021bei, fiind \u00eent\u00e2lnit\u0103 la aproximativ 20% dintre copii \u0219i adolescen\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
Conform scrierilor de specialitate, anxietatea este starea patologic\u0103 ce se caracterizeaz\u0103 printr\u2013un sim\u0163\u0103mant de \u201eteam\u0103 f\u0103r\u0103 obiect\u201c \u00eenso\u0163it de semne somatice care indic\u0103 hiperactivitatea sistemului nervos autonom \u0219i este diferit\u0103 de fric\u0103 (un r\u0103spuns la o cauz\u0103 cunoscut\u0103 – \u201eteam\u0103 cu obiect\u201c) .<\/p>\n\n\n\n
Cu alte cuvinte, anixetatea este un sentiment nepl\u0103cut de nelini\u0219te \u0219i \u00eengrijorare nemotivat\u0103, pe care copiii no\u0219tri \u00eel pot resim\u021bi la un moment dat.<\/p>\n\n\n\n
Unele temeri sunt normale \u0219i fac parte din dezvoltarea fireasc\u0103 a copiilor:<\/p>\n\n\n\n
\u00b7 Sugarilor \u0219i copiilor mici le este team\u0103: de zgomote puternice, de str\u0103ini, s\u0103 nu fie separa\u021bi de p\u0103rin\u021bi,<\/p>\n\n\n\n
\u00b7 La 2-3 ani apare teama de: animale, tunete \u0219i fulgere, \u00eentuneric, foc, ap\u0103<\/p>\n\n\n\n
\u00b7 La 4-5 ani apare teama de insecte, moarte, mon\u0219tri, teama c\u0103 se pot r\u0103t\u0103ci<\/p>\n\n\n\n
\u00b7 La 5-7 ani poate ap\u0103rea teama de a merge la \u0219coal\u0103, teama de boal\u0103 sau de dezastre naturale<\/p>\n\n\n\n
\u00b7 La 8-12 ani poate ap\u0103rea anxietatea de performan\u021b\u0103 sau de situa\u021bii sociale, teama de ho\u021bi\/ r\u0103pitori, de r\u0103zboi<\/p>\n\n\n\n
Totu\u0219i, p\u0103rin\u021bii ar trebui s\u0103 se \u00eengrijoreze c\u00e2nd copilul prezint\u0103 semne de evitare \u0219i suferin\u021b\u0103 extrem\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00d8 Copilul mic:<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00b7 Devine iritabil, pl\u00e2ng\u0103cios, nu vrea s\u0103 se despart\u0103 de p\u0103rinte<\/p>\n\n\n\n \u00b7 Are tulbur\u0103ri de somn<\/p>\n\n\n\n \u00b7 Se treze\u0219te peste noapte<\/p>\n\n\n\n \u00b7 Viseaz\u0103 ur\u00e2t<\/p>\n\n\n\n \u00b7 Ud\u0103 patul<\/p>\n\n\n\n \u00d8 Copilul mai mare<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00b7 Evit\u0103 unele activit\u0103\u021bi, persoane sau situa\u021bii specifice<\/p>\n\n\n\n \u00b7 Are temeri, \u00eengrijor\u0103ri care interfereaz\u0103 cu activit\u0103\u021bile cotidiene normale<\/p>\n\n\n\n \u00b7 \u00cei este greu s\u0103 se concentreze<\/p>\n\n\n\n \u00b7 Are accese de furie<\/p>\n\n\n\n \u00b7 Are tendin\u021b\u0103 de \u00eengrijorare cu privire la ceea ce poate merge prost \u00een orice scenariu<\/p>\n\n\n\n \u00b7 Prezint\u0103 suferin\u021b\u0103 extrem\u0103 \u00een ciuda explica\u021biilor \u0219i asigur\u0103rilor date de c\u0103tre adul\u021bi<\/p>\n\n\n\n \u00b7 Are probleme cu somnul sau insit\u0103 s\u0103 doarm\u0103 cu p\u0103rin\u021bii<\/p>\n\n\n\n \u00d8 Semne fizice (\u00een absen\u021ba unor afec\u021biuni medicale):<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00b7 Transpira\u021bii<\/p>\n\n\n\n \u00b7 Ritm cardiac rapid<\/p>\n\n\n\n \u00b7 Respira\u021bie rapid\u0103 sau dificult\u0103\u021bi de respira\u021bie<\/p>\n\n\n\n \u00b7 Dureri musculare, dureri de stomac, de cap<\/p>\n\n\n\n \u00b7 Tremur\u0103turi, frisoane, ame\u021beli<\/p>\n\n\n\n \u00b7 Oboseal\u0103<\/p>\n\n\n\n \u00cen multe situa\u021bii, motivul pentru care unii copii \u0219i adolescen\u021bi dezvolt\u0103 tulbur\u0103ri de anxietate nu este pe deplin cunoscut, dar s-a ajuns la concluzia c\u0103 unele cauze ar putea fi comune.<\/p>\n\n\n\n \u00d8 Cauze familiale<\/strong><\/p>\n\n\n\n Copilul poate mo\u0219teni anxietatea de la p\u0103rin\u021bi, a\u0219a cum mo\u0219tene\u0219te culoarea p\u0103rului sau forma fe\u021bei. Dac\u0103 \u00een familie exist\u0103 cazuri de tulbur\u0103ri de anxietate, probabilitatea ca micu\u021bul s\u0103 dezvolte \u0219i el o form\u0103 de anxietate este mai crescut\u0103.<\/p>\n\n\n\n De asemenea, copilul poate \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 fie anxios de la p\u0103rin\u021bi, poate prelua o parte dintre fricile \u0219i temerile celor din familie.<\/p>\n\n\n\n \u00d8 Cauze biologice<\/strong><\/p>\n\n\n\n Structura creierului \u0219i reac\u021biile chimice de la nivelul acestuia poate determina tulbur\u0103rile de anxietate ale unui copil. Serotonina \u0219i dopamina, doi dintre neurotransmi\u021b\u0103torii creierului, pot juca un rol important \u00een apari\u021bia anxiet\u0103\u021bii. Studiile au ar\u0103tat c\u0103 la copii cu tulbur\u0103ri de anxietate, apare o hipersensibilitate la nivelul amigdalei, o parte din creier care controleaz\u0103 r\u0103spunsul nostru de fug\u0103 sau lupt\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00d8 Factori de mediu<\/strong><\/p>\n\n\n\n Anumite situa\u021bii pot favoriza apari\u021bia unei tulbur\u0103ri de anxietate la copil, de exemplu:<\/p>\n\n\n\n – Schimbarea frecvent\u0103 a \u0219colii sau a locuin\u021bei<\/p>\n\n\n\n – Certurile \u0219i violen\u021ba domestic\u0103<\/p>\n\n\n\n – Moartea unui p\u0103rinte, a unei rude sau a unui prieten apropiat<\/p>\n\n\n\n – Abuzul sau neglijen\u021ba<\/p>\n\n\n\n – O problema grav\u0103 de s\u0103n\u0103tate sau un accident<\/p>\n\n\n\n – Situa\u021bii legate de \u0219coal\u0103: bullying, profesori foarte exigen\u021bi, examene<\/p>\n\n\n\n \u00d8 Cauze medicale \u0219i neurologice<\/strong><\/p>\n\n\n\n o Tulbur\u0103ri neurologice<\/p>\n\n\n\n o Neoplasme cerebrale<\/p>\n\n\n\n o Traumatisme cerebrale \u015fi sindroame postcontuzionale<\/p>\n\n\n\n o Boal\u0103 cerebro\u2013vascular\u0103<\/p>\n\n\n\n o Hemoragie subarahnoidian\u0103<\/p>\n\n\n\n o Migren\u0103<\/p>\n\n\n\n o Encefalit\u0103<\/p>\n\n\n\n o Sifilis cerebral<\/p>\n\n\n\n o Scleroz\u0103 multipl\u0103<\/p>\n\n\n\n o Boal\u0103 Wilson<\/p>\n\n\n\n o Boal\u0103 Huntington<\/p>\n\n\n\n o Epilepsie<\/p>\n\n\n\n \u00b7 Condi\u0163ii sistemice<\/strong><\/p>\n\n\n\n o Hipoxie<\/p>\n\n\n\n o Boli cardio\u2013vasculare<\/p>\n\n\n\n o Insuficien\u0163\u0103 pulmonar\u0103<\/p>\n\n\n\n o Anemie<\/p>\n\n\n\n \u00b7 Perturb\u0103ri endocrine<\/strong><\/p>\n\n\n\n o Disfunc\u0163ie hipofizar\u0103<\/p>\n\n\n\n o Disfunc\u0163ie tiroidian\u0103<\/p>\n\n\n\n o Disfunc\u0163ie paratiroidian\u0103<\/p>\n\n\n\n o Disfunc\u0163ie suprarenal\u0103<\/p>\n\n\n\n o Feocromocitom<\/p>\n\n\n\n \u00b7 Tulbur\u0103ri inflamatorii<\/strong><\/p>\n\n\n\n o Lupus eritematos<\/p>\n\n\n\n \u00d8 Substan\u021be<\/strong><\/p>\n\n\n\n – Amfetamine \u015fi alte simpatomimetice<\/p>\n\n\n\n – Anticolinergice<\/p>\n\n\n\n – Cafein\u0103<\/p>\n\n\n\n – Canabis<\/p>\n\n\n\n – Cocain\u0103<\/p>\n\n\n\n – Halucinogene<\/p>\n\n\n\n – Teofilin\u0103<\/p>\n\n\n\n – Alcool<\/p>\n\n\n\n – Opioide<\/p>\n\n\n\n Da, exist\u0103 mai multe tipuri de tulbur\u0103ri de anxietate, iar copiii \u0219i adolescen\u021bii pot manifesta adesea mai multe simultan.<\/p>\n\n\n\n Poate \u00eencepe la aproximativ 8 luni \u0219i poate atinge apogeul la copiii cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 14-18 luni. De obicei, dispare treptat pe parcursul copil\u0103riei timpurii. Copiii cu tulburare de anxietate de separare se confrunt\u0103 cu fric\u0103 \u0219i suferin\u021b\u0103 la g\u00e2ndul c\u0103 pot fi desp\u0103r\u021bi\u021bi de p\u0103rin\u021bi sau de cei care \u00eei \u00eengrijesc. Cel mai frecvent se manifest\u0103 c\u00e2nd copilul trebuie s\u0103 mearg\u0103 la \u0219coal\u0103\/gr\u0103dini\u021b\u0103 sau \u00een timpul nop\u021bii c\u00e2nd refuz\u0103 s\u0103 doarm\u0103 singur. Aceast\u0103 team\u0103 afecteaz\u0103 capacitatea unui copil de a func\u021biona social \u0219i academic. Simptomele specifice acestei tulbur\u0103ri sunt:co\u0219maruri, \u00eengrijor\u0103rile excesive durerile de cap, durerile abdominale, st\u0103rile de vom\u0103 \u0219i comportamentele de evitare.<\/p>\n\n\n\n \u00d8 Tulburare de anxietate generalizat\u0103 \u2013 prevalen\u021ba este 2,9-12,4%<\/strong><\/p>\n\n\n\n Tulburarea de anxietate generalizat\u0103 afecteaz\u0103 de obicei copiii \u0219i adolescen\u021bii de v\u00e2rst\u0103 \u0219colar\u0103. Ace\u0219tia au \u00eengrijor\u0103ri persistente, excesive \u0219i nerealiste, care nu sunt axate pe un anumit obiect sau situa\u021bie \u0219i pot fi \u00eenso\u021bite de reac\u021bii somatice \u0219i disconfort generalizat. Un copil se poate \u00eengrijora excesiv de performan\u021bele sale la \u0219coal\u0103 sau \u00een activit\u0103\u021bi precum sportul, siguran\u021ba personal\u0103 \u0219i a membrilor familiei sau dezastrele naturale. Copiilor cu anxietate generalizat\u0103 le este greu s\u0103-\u0219i \u201eopreasc\u0103\u201d grija, ceea ce duce la dificult\u0103\u021bi de concentrare, de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i de participare la activit\u0103\u021bi sociale. Unii copii pot fi nesiguri \u0219i caut\u0103 frecvent lini\u0219te, \u00een timp ce al\u021bii se \u00eendoiesc de ei \u00een\u0219i\u0219i sau sunt prea preocupa\u021bi de satisfacerea a\u0219tept\u0103rilor altor persoane. Copiii \u0219i adolescen\u021bii necesit\u0103 \u00eencuraj\u0103ri repetitive cu privire la performan\u021bele lor din trecut, prezent sau viitor. Cele mai frecvente simptome \u00eent\u00e2lnite \u00een cazul copiilor care sufer\u0103 de tulburare de anxietate generalizat\u0103 sunt: nelini\u0219tea \u0219i tensiunea, starea de oboseal\u0103, tulbur\u0103rile de somn, dificult\u0103\u021bile de concentrare, tensiunea muscular\u0103, iritabilitatea. <\/p>\n\n\n\n Copiii pot dezvolta fobii \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rsta de cinci ani \u0219i tind s\u0103 fie mai frecvente \u00een cazul feti\u021belor. Temerile sunt frecvente \u00een copil\u0103rie \u0219i sunt de obicei dep\u0103\u0219ite pe m\u0103sur\u0103 ce copilul se maturizeaz\u0103. Cu toate acestea, pentru unii, temerile pot deveni severe. Fobiile difer\u0103 de temerile obi\u0219nuite prin faptul c\u0103 nu scad odat\u0103 cu asigurarea \u0219i interfereaz\u0103 cu via\u021ba unui copil. Fobiile specifice implic\u0103 de obicei animale, insecte, \u00een\u0103l\u021bimi, tunete, proceduri dentare sau medicale \u0219i lifturi.<\/p>\n\n\n\n Tinde s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een timpul adolescen\u021bei, de\u0219i se poate declan\u0219a \u0219i \u00een copil\u0103rie. Unii copii sau adolescen\u021bi pot prezenta disconfort sau fric\u0103 extrem\u0103 atunci c\u00e2nd se afl\u0103 \u00een anumite situa\u021bii sau locuri, rezult\u00e2nd un atac de panic\u0103. Simptomele pot include dificult\u0103\u021bi de respira\u021bie, o inim\u0103 care bate puternic sau senza\u021bii de furnic\u0103turi \u00een tot corpul. De\u0219i anxietatea sever\u0103 poate duce la un atac de panic\u0103, un copil cu tulburare de panic\u0103 are adesea simptome de panic\u0103 f\u0103r\u0103 niciun declan\u0219ator aparent. Spre deosebire de grijile ocazionale, u\u0219oare pe care le \u00eent\u00e2mpin\u0103 adesea copiii, un atac de panic\u0103 poate afecta dramatic via\u021ba acestuia prin \u00eentreruperea activit\u0103\u021bilor sale normale. Adesea, un copil devine preocupat de \u00eengrijorarea cu privire la posibilele atacuri viitoare. Atacurile de panic\u0103 reprezint\u0103 cel mai pu\u021bin recunoscut diagnostic \u00een cadrul copiilor \u0219i al adolescen\u021bilor, dar poate fi redus\u0103 sau eliminat\u0103 complet \u00een majoritatea cazurilor dac\u0103 este diagnosticat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Afec\u021biunea poate ap\u0103rea la copiii de p\u00e2n\u0103 la 4 ani, dar este mai frecvent\u0103 \u00een r\u00e2ndul adolescen\u021bilor. V\u00e2rsta medie de debut este de 13 ani. Fobia social\u0103, cunoscut\u0103 \u0219i sub numele de tulburare de anxietate social\u0103, este o team\u0103 excesiv\u0103 de a fi respins, umilit sau jenat \u00een fa\u021ba celorlal\u021bi. Copiii \u0219i adolescen\u021bii cu fobie social\u0103 \u00ee\u0219i fac griji cu privire la o gam\u0103 larg\u0103 de situa\u021bii: vorbitul \u00een public, participarea la cursuri, participarea la conversa\u021bii sau m\u00e2ncatul \u00een public. Se pot teme de persoane necunoscute \u0219i pot avea dificult\u0103\u021bi \u00een a-\u0219i face prieteni. Fobia social\u0103 poate fi, de asemenea, limitat\u0103 la situa\u021bii specifice. Unii adolescen\u021bi se pot teme de \u00eent\u00e2lniri \u0219i evenimente recreative, de exemplu, dar pot avea \u00eencredere \u00een mediile academice \u0219i de lucru. Cei cu fobie social\u0103 evit\u0103 de obicei situa\u021biile de care se tem. Simptomatologia prezent\u0103 poate consta \u00een comportamente de pl\u00e2ns intens, crize sau blocaje, acuze somatice, elemente de depresie \u0219i g\u00e2nduri de suicid, probleme de externalizare comportamental\u0103, abandon \u0219colar, consum de substan\u021be.<\/p>\n\n\n\n Se poate dezvolta la orice v\u00e2rst\u0103, dar este cel mai probabil s\u0103 apar\u0103 \u00eentre 8 \u0219i 12 ani, la sf\u00e2r\u0219itul adolescen\u021bei sau la \u00eenceputul maturit\u0103\u021bii. Copiii cu tulburare obsesiv-compulsiv\u0103 au obsesii – g\u00e2nduri intruzive, nedorite. Pentru a ameliora anxietatea asociat\u0103 cu aceste g\u00e2nduri, ei efectueaz\u0103 compulsii sau ac\u021biuni repetitive, ritualuri sau rutine. Compulsiile pot implica sp\u0103larea, num\u0103rarea, organizarea obiectelor sau citirea unui pasaj de text de mai multe ori. Pentru copiii cu TOC, aceste g\u00e2nduri \u0219i comportamente interfereaz\u0103 semnificativ cu func\u021bionarea lor zilnic\u0103 \u0219i pot provoca stres \u0219i jen\u0103<\/p>\n\n\n\n \u00d8 Tulburarea de stres post traumatic (PTSD) \u2013 prevalen\u021ba: 1 \u2013 3%.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 afec\u021biune poate ap\u0103rea \u00een cazul \u00een care copilul sau adolescentul a suferit o traum\u0103 major\u0103. Cei care sufer\u0103 de PTSD manifest\u0103 anxietate excesiv\u0103, retr\u0103irea traumei \u0219i \u00eencerc\u0103ri de a evita orice poate reaminti de evenimentul traumatic declan\u0219ator. Simptome persist\u0103 mai mult de 1 lun\u0103 \u0219i afecteaz\u0103 \u00een mod negativ via\u021ba acestora. Ei g\u0103sesc evenimentul terifiant, fie din punct de vedere fizic, fie din punct de vedere emo\u021bional.<\/p>\n\n\n\n Se instaleaz\u0103 \u00een jurul v\u00e2rstei de 5 ani, dar afec\u021biunea este cel mai frecvent recunoscut\u0103 \u00een perioada \u0219colar\u0103, atunci c\u00e2nd copilul \u00ee\u0219i spore\u0219te mult contactele sociale. Copiii cu mutism selectiv vorbesc liber \u00een situa\u021bii familiare, dar devin mu\u021bi \u00een situa\u021bii specifice sau \u00een jurul anumitor persoane. Unii copii cu mutism selectiv pot evita contactul vizual \u0219i pot refuza s\u0103 comunice cu al\u021bii. Al\u021bii se pot bucura de compania altora, dar r\u0103m\u00e2n t\u0103cu\u021bi sau pun un prieten apropiat s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een locul lor. Copiii cu aceast\u0103 afec\u021biune mai pot prezenta una sau mai multe din urm\u0103toarele tr\u0103s\u0103turi: aspect \u00eenm\u0103rmurit, timiditate excesiv\u0103, anxietate social\u0103 sau alte forme de anxietate, dureri abdominale, grea\u021b\u0103, v\u0103rs\u0103turi, cefalee, sensibilitate exagerat\u0103 la stimuli, tulbur\u0103ri ale comunic\u0103rii non-verbale.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd copilul se afl\u0103 \u00een mijlocul unui moment foarte anxios, se poate sim\u021bi speriat, agitat sau \u00eengrijorat c\u0103 va avea un atac de panic\u0103. Lucrul important de f\u0103cut \u00een acest moment este s\u0103-l ajuta\u021bi s\u0103 se calmeze \u0219i s\u0103 se simt\u0103 \u00een siguran\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2teva strategii la care pute\u021bi apela \u00een astfel de moment sunt:<\/p>\n\n\n\n – Exerci\u021bii de respira\u021bie \u2013 inspira\u021bi \u0219i expira\u021bi \u00eencet \u0219i profund pentru a l\u0103sa corpul s\u0103 se relaxeze<\/p>\n\n\n\n – Aseza\u021bi-v\u0103 l\u00e2ng\u0103 el, \u021bine\u021bi-l de m\u00e2n\u0103 sau \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ati-l pentru a-l face s\u0103 se simt\u0103 \u00een siguran\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n – \u00cencerca\u021bi s\u0103 v\u0103 g\u00e2ndi\u021bi \u00eempreun\u0103 la lucruri pl\u0103cute pe care le poate auzi, vedea, sim\u021bi, gusta sau mirosi, astfel, anxietatea va \u00eencepe s\u0103 \u00ee\u0219i reduc\u0103 intensitatea<\/p>\n\n\n\n – Vorbi\u021bi cu el, spune\u021bi-i c\u0103 sentimentul acela va trece \u0219i c\u0103 va fi bine<\/p>\n\n\n\n – Ruga\u021bi-l s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la un loc relaxant, unde se simte \u00een siguran\u021b\u0103 sau la o persoan\u0103 care \u00eel face s\u0103 se simt\u0103 bine<\/p>\n\n\n\n – Incuraja\u021bi-l s\u0103 fac\u0103 activit\u0103\u021bi care \u00eel lini\u0219tesc ( sport, mers pe biciclet\u0103, citit, desenat, vizionarea unui film, etc.)<\/p>\n\n\n\n \u00cen general, dac\u0103 ave\u021bi un copil care sufer\u0103 de anxietate este important s\u0103 vorbi\u021bi cu el, s\u0103 \u00eencerca\u021bi s\u0103 \u00een\u021belege\u021bi ce anume \u00eei creaz\u0103 anxietate, s\u0103 \u00eel ajuta\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i con\u0219tientizeze problema \u0219i s\u0103 \u00eencerce s\u0103 o rezolve. \u00cen cazul \u00een care simptomele copilului dumneavoastr\u0103 persist\u0103 sau se agraveaz\u0103 este necesar s\u0103 lua\u021bi leg\u0103tura cu un medic psihiatru sau cu un psiholog.<\/p>\n\n\n\n A fost dovedit\u0103 \u0219tiin\u021bific eficien\u021ba mai multor op\u021biuni de tratament pentru copiii cu tulbur\u0103ri de anxietate. Terapia cognitiv-comportamental\u0103 \u0219i tratamentul medicamentos sunt cele dou\u0103 op\u021biuni care \u00eei ajut\u0103 cel mai mult pe ace\u0219ti copii. Medicul sau terapeutul v\u0103 poate recomanda unul sau o combina\u021bie de tratamente \u00een func\u021bie de v\u00e2rsta copilului \u0219i gravitatea anxiet\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n Terapia cognitiv-comportamental\u0103 este un tip de terapie prin vorbire eficient\u0103 \u00een tratarea tulbur\u0103rilor de anxietate. Copilul \u00eenva\u021b\u0103 abilit\u0103\u021bi \u0219i tehnici pe care le poate folosi pentru a-\u0219i reduce anxietatea, \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 identifice \u0219i s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 tiparele \u0219i comportamentele negative de g\u00e2ndire cu cele pozitive. De asemenea, va \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 separe g\u00e2ndurile realiste de cele nerealiste \u0219i va primi \u201eteme\u201d pentru a pune \u00een practic\u0103 ceea ce \u00eenva\u021b\u0103 la terapie. Terapeutul poate colabora cu dvs. pentru a se asigura c\u0103 progresul se face \u0219i acas\u0103 \u0219i la \u0219coal\u0103, de asemenea poate oferi sfaturi cu privire la modul \u00een care \u00eentreaga familie poate gestiona cel mai bine simptomele copilului.<\/p>\n\n\n\n Una dintre cele mai importante tehnici \u00een TCC pentru copiii cu anxietate se nume\u0219te prevenirea expunerii \u0219i a r\u0103spunsului. Astfel, copiii sunt expu\u0219i lucrurilor care le declan\u0219eaz\u0103 anxietatea \u00een pa\u0219i structura\u021bi \u0219i \u00eentr-un cadru sigur. Pe m\u0103sur\u0103 ce se obi\u0219nuiesc cu fiecare dintre declan\u0219atori la r\u00e2ndul lor, anxietatea se estompeaz\u0103. Terapia expunerii este foarte diferit\u0103 de terapia tradi\u021bional\u0103 prin vorbire, \u00een care pacientul \u0219i un terapeut ar putea explora r\u0103d\u0103cinile anxiet\u0103\u021bii, \u00een speran\u021ba de a-\u0219i schimba comportamentul. \u00cen terapia de expunere \u00eencerc\u0103m s\u0103 schimb\u0103m comportamentul pentru a sc\u0103pa de fric\u0103.<\/p>\n\n\n\n TCC este, \u00een general, pe termen scurt – sesiunile dureaz\u0103 aproximativ 12 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni – dar beneficiile sunt pe termen lung.<\/p>\n\n\n\n Medicamentele eliberate pe baz\u0103 de re\u021bet\u0103 pot fi utile \u00een tratamentul tulbur\u0103rilor de anxietate. De asemenea, acestea sunt adesea utilizate \u00eempreun\u0103 cu terapia. De fapt, un studiu major de cercetare a constatat c\u0103 o combina\u021bie de TCC \u0219i antidepresive a func\u021bionat mai bine pentru copiii cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 7 \u0219i 17 ani dec\u00e2t oricare dintre tratamentele singure.<\/p>\n\n\n\n Medica\u021bia poate fi o op\u021biune de tratament pe termen scurt sau lung, \u00een func\u021bie de c\u00e2t de severe sunt simptomele copilului dumneavoastr\u0103 \u0219i de modul \u00een care acesta r\u0103spunde la tratament.<\/p>\n\n\n\n Inhibitorii selectivi ai recapt\u0103rii serotoninei (ISRS) sunt \u00een prezent medicamentele de elec\u021bie pentru tratamentul tulbur\u0103rilor de anxietate ale copil\u0103riei \u0219i ale adul\u021bilor.Alte tipuri de medicamente, cum ar fi antidepresivele triciclice \u0219i benzodiazepinele, sunt mai pu\u021bin utilizate \u00een tratamentul copiilor.<\/p>\n\n\n\n De asemenea, este esen\u021bial s\u0103 informa\u021bi medicul despre alte medicamente pe care le ia copilul dumneavoastr\u0103, chiar dac\u0103 este pentru o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp. Medicii recomand\u0103 monitorizarea atent\u0103 a copiilor \u0219i adolescen\u021bilor care iau antidepresive, \u00een special la \u00eenceperea tratamentului. <\/p>\n\n\n\n Anxietatea este o problem\u0103 serioas\u0103 cu care se pot confrunta copiii no\u0219tri \u0219i care, netratat\u0103, poate avea un impact foarte sever asupra acestora. Trebuie s\u0103 fim aten\u021bi la ceea ce ne transmit copiii, s\u0103 \u00eei lu\u0103m \u00een serios \u0219i s\u0103 cerem ajutorul medicului sau terapeutului \u00een cazul \u00een care nu \u0219tim cum s\u0103 gestion\u0103m situa\u021bia.<\/strong><\/p>\n\n\n\n BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/p>\n\n\n\n 1. Manual de buzunar de psihiatrie clinic\u0103- Kaplan & Sadock<\/p>\n\n\n\n 2. https:\/\/www.nhs.uk\/mental-health\/children-and-young-adults\/advice-for-parents\/anxiety-in-children\/<\/p>\n\n\n\n 3. http:\/\/www.anxietycanada.com\/articles\/when-anxiety-is-a-problem-2\/?_ga=2.25109050.1888147122.1630260611-651638561.1630260611<\/p>\n\n\n\n 4. https:\/\/www.nhs.uk\/mental-health\/children-and-young-adults\/advice-for-parents\/anxiety-in-children\/<\/p>\n\n\n\n 5. https:\/\/www.nhs.uk\/mental-health\/children-and-young-adults\/advice-for-parents\/anxiety-disorders-in-children\/<\/p>\n\n\n\n 6. https:\/\/www.aetna.com\/health-guide\/kids-anxiety-whats-normal-seek-help.html<\/p>\n\n\n\n 7. https:\/\/www.nhsinform.scot\/illnesses-and-conditions\/mental-health\/anxiety-disorders-in-children<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ce este anxietatea? Anxietatea este una dintre cele …<\/p>\n","protected":false},"author":14,"featured_media":1322,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[211],"tags":[],"yoast_head":"\nCare sunt cauzele pentru care poate ap\u0103rea anxietatea la copil?<\/h2>\n\n\n\n
Exist\u0103 mai multe forme de anxietate?<\/h2>\n\n\n\n
\u00d8 Tulburare de anxietate de separare \u2013 prevalen\u021b\u0103: 3,5% – 12,9%<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
\u00d8 Fobii specifice \u2013 prevalen\u021b\u0103: 3,4% – 9,2%<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
\u00d8 Tulburare de panic\u0103 \u2013 prevalen\u021b\u0103: 4,7%<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
\u00d8 Fobie sociala \u2013 prevalen\u021b\u0103: 1,1% – 6,3%<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
\u00d8 Tulburare obsesiv-compulsiv\u0103 (TOC) \u2013 prevalen\u021ba: 0,8% – 4%<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
\u00d8 Mutismul selectiv \u2013 prevalen\u021b\u0103: sub 1%<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Cum v\u0103 pute\u021bi ajuta copilul care sufer\u0103 de anxietate?<\/h2>\n\n\n\n
Care sunt modalit\u0103\u021bile de tratament pentru anxietate?<\/h2>\n\n\n\n
\u00d8 Terapia cognitiv-comportamental\u0103 (TCC)<\/strong><\/h4>\n\n\n\n
\u00d8 Medicamentele<\/strong><\/h4>\n\n\n\n