Rosu in gat la copii

Fiecare părinte s-a confruntat cu siguranță, cel putin o dată cu ceea ce numim în termeni populari ”roșu în gât”. De cele mai multe ori, momentele de bucurie precum  începerea grădinițelor sau a școlilor dar și schimbările de temperatură s-au soldat cu apariția roșului în gât care dă mari bătăi de cap atât părinților cât și celor mici.

 În cele ce urmează vom încerca să aflăm împreună ce reprezintă defapt, din punct de vedere medical, celebrul roșu în gât dar și ce mijloace de combatere avem la îndemână astfel încât să ne putem bucura de fiecare moment alături de copiii noștrii.

Ce este și cum recunoaștem roșul în gât la copii

 În medicina clasică, ”roșul în gât” reprezintă un simptom al unor boli precum: amigdalite, faringite, laringite cât și rinofaringite. Acestea se caracterizează printr-un proces inflamator localizat la nivelul amigdalelor, vălului palatin, palatului moale, palatului dur, faringelui (tubul care unește fundul gurii cu esofagul) cât și laringelui.

 Este foarte important să înțelegem faptul că roșul în gât nu repezintă o boală de sine stătătoare, ci este un simptom care poate apărea în afecțiuni diverse:

Ø  Amigdalita: proces inflamator localizat la nivelul amigdalelor;

Ø  Faringita: proces inflamator localizat la nivelul faringelui;

Ø  Laringita: proces inflamator localizat la nivelul laringelui;

Ø  Faringo-amigdalita: proces inflamator localizat la nivelul amigdalelor și faringelui;

Ø  Rinofaringita: proces inflamator de etiologie virală localizat la nivelul mucoasei nazale și faringiene.

Simptomele roșului în gât la copii

Rinofaringita acută:

Ø  La sugar debutul bolii este brusc, cu febraă mare (T=39-40*C), strănut, rinoree, iritabilitate, agitație; secreția nazală determină obstrucție nazală (înfundarea năsucului celui mic) care creează dificultăți în alimentația bebelușului; unii sugari pot prezenta vărsături sau scaune diareice.

Ø  La copiii mai mari, simptomul caracteristic inițial este uscăciunea și iritarea mucoasei nazale și faringiene, durere în gât, urmate de strănut, secreții nazale apoase, uneori tuse, dureri de cap, lipsa poftei de mâncare, febră moderată.

·   În primii 2-3 ani de viață, sugarul și copilul mic, îngrijit la domiciliu, dezvoltă 4-6 episoade de rinofaringită acută pe an.

·   Episoadele sunt mai numeroase la copilul care frecventează colectivitatea (până la 8 episoade pe an)

Faringo-amigdalita acută:

 Copiii cu faringo-amigdalite pot avea simptome diferite în funcție de microbul cauzator de boală; cel mai frecvent, faringo-amigdalitele cât și faringitele sunt produse de virusuri; singura bacterie care produce faringo-amigdalita este streptococul β hemolitic de grup A.

·Boala este neobișnuită la sugarii sub vârsta de 1 an.

·Cel mai frecvent apare la copiii cu vârsta cuprinsă între 4-7 ani.

Cele mai frecvente simptome sunt:

-dificultatea de înghițire (odinofagia): apare atunci când amigdalele și faringele sunt foarte inflamate; cel mai probabil cel mic va evita alimentele solide și va avea preferință crescută pentru alimentele lichide;

-limba încarcată, înroșită: apare în special în etiologia bacteriană;

-răgușirea vocii: apare în momentul în care laringele și implicit corzile vocale sunt afectate de procesul inflamator;

-dificultăți în respirație (dispnee): poate să apară datorită congestiei nazale;

-nas înfundat, rinoree, secreții apoase;

-febră, frison și subfebrilitate; uneori febra poate fi însoțită de erupții dentare sau erupții cutanate.

Cum să verifici dacă micuțul tău are roșu în gât – examinare orală

 Oricât de tentant ar fi să examinați la domiciliu cavitatea bucală a copilului dumneavoastră, cel mai indicat ar fi să vă adresați medicului pediatru, medicului de familie sau medicului ORL-ist daca copilul dumneavoastră prezintă simptome sugestive pentru roșu în gât. Medicul va explora cavitatea bucală a micuțului pentru a putea obiectiva starea mucoasei cavității bucale, pentru a putea aprecia dimensiunea amigdalelor și pentru a putea identifica procesul inflamator de la nivelul mucoasei faringiene.

 Manevra poate fi destul de supărătoare și neplăcută pentru cel mic, întrucât constă în introducerea unei spatule în gura larg deschisă a copilului, cu care se exercită o presiune ușoară pe baza limbii pentru a putea obiectiva structurile anatomice localizate posterior. Este nevoie de o sursă de lumină pentru a putea obiectiva leziunile existente. Întrucât este o manevră destul de dificil de realizat, nu se recomandă efectuarea acesteia la domicilu, cu obiecte neigienice, deoarece copilul poate fi traumatizat, se pot produce leziuni la nivelul cavității bucale, precum și diseminarea microorganismelor. 

  Examinarea directă a gâtului copilului arată faptul că amigdalele sunt roșii (cum este cazul anginei roșii, numită “eritematoasă”), sau acoperite cu puncte albe (angină pultacee- în care amigdalele sunt acoperite de un strat unsuros, albicios sau gri-gălbui, ușor de curățat). Prezența de membrane albicioase dar și mărirea apreciabilă a volumului amigdalelor (amigdale hipertrofiate) pot fi simptome grave .

 Analize medicale pentru roșu în gât

 Medicul pediatru va decide, în funcție de starea de sănătate a copilului, ce investigații pot fi de folos pentru stabilirea diagnosticului. Cel mai frecvent se recomandă:

· Cultură din exudatul faringian: permite identificarea prezenței unei infecții bacteriene la nivelul nazofaringelui; se prelevă înainte sau după 4 ore de la toaleta cavității bucale sau ingestiei alimentare sau lichide + antibiogramă;

· Cultură din exudatul nazal;

· Hemogramă: pentru a putea obiectiva creșterea numărului de leucocite- celule albe responsabile de răspunsul imun al organismului;

· ASLO: măsoară cantitea de antistreptolizina O în sânge; streptolizina O este o toxină produsă de streptococul β hemolitic de grup A. Copiii cu infecții acute streptococice dezvoltă anticorpi anti-toxină, adică anticopri anti-streptolizina O;

· La un copil cu faringită streptococică NU este indicat determinarea titrului ASLO în timpul episodului în curs. Titrul ASLO se va determina după calmarea procesului inflamator. 

Cauze roșu în gât la copii

 După cum am discutat și în rândurile de mai sus, rinofaringitele, faringitele, laringitele, faringo-amigdalitele, cunoscute în termini populari drept celebrul ”roșu în gât”, au ca și cauză o infecție virală sau o infecție bacteriană.

 În timp ce rinitele au ca principală și unică cauză infecțiile virale, faringitele sunt determinate în general de virusuri (virusul respirator sincițial, virusul gripal, virusul paragripal), dar pot avea drept cauză și o infecție bacteriană cu streptocoul β hemolitic de grup A. Modalitatea de transmitere este fie în mod direct, pe calea aerului- prin strănut sau tuse, fie în mod indirect, prin obiecte contaminate.

 Există o serie de factori favorizanți care cresc riscul de apariție a roșului în gât:

– lichidele reci: în momentul în care există o diferență prea mare de temperatură între lichidele/alimentele consumate de micuț și temperatura corpului său, apare o serie de modificări și leziuni microscopice la nivelul mucoasei tubului digestiv (cavitate bucală, faringe, esofag, stomac), care favorizează cantonarea microoragismelor la acel nivel și apariția ”roșului în gât”

-aerul prea uscat din cameră contribuie la apariția leziunilor la nivelul epiteliului respirator cu favorizarea apariție rinofaringitelor;

-alergiile față de praf, polen, păr de animale, determină o secreție crescută de mucus, care blochează căile respiratorii, se acumulează în faringe și determină leziuni microscopice la nivelul acestuia;

-colectivitatea favorizează apariția roșului în gât deoarece copiii care sunt purtători de microorganisme pot produce diseminarea acestora în mediu (pe jucarii, obicte sanitar, vesela, clante, suprafete) prin tuse, strănut, mâini murdare. 

Când trebuie să mergi neapărat la medic

Adresează-te de urgență mediculul dacă micuțul tău prezintă oricare din simptomele de mai jos:

Ø  Febră înaltă peste 38*C, care nu cedează la antitermice;

Ø  Frison;

Ø  Convulsii febrile;

Ø  Obstructie nazală – dacă observați că micuțul dumneavoastră are nasul înfundat, respiră pe gură sau nu mai poate respira, adresați-vă de urgență medicului;

Ø  Refuzul alimentar – de cele mai multe ori refuzul alimentar, în special pentru alimentele solide, apare datorită durerii în gât; când alimentația devine dificilă, micuțul își pierde pofta de mâncare sau nu mai poate înghiți, adresați-vă urgent medicului;

Ø  Somnolență, slăbiciune, lipsa poftei de joacă;

Ø  Diaree, vărsături- în foarte multe cazuri, episoadele de faringo-amidalită pot asocia vărsături sau scaune diareice; adresați-vă medicului de îndată ce acestea au apărut pentru a preveni deshidratarea celui mic;

Ø  Plâns facil, în exces- de cele mai multe ori, crizele de plâns sunt inofensive pentru cel mic, însă în cazul unei patologii acute, acestea pot relata o suferință ascunsă a celui mic, ce nu poate fi exprimată în cuvinte;

Ø  Durerile puternice de cap- reprezintă un semnal de alarmă ce ar trebui să determine părintele să se prezinte cu cel mic la medic;

Ø  Tuse persistentă (>2-3 săptămâni);

Ø  Rash cutanat- erupțiile cutanate apărute pe pielea celui mic reprezintă un semnal de alarmă!

Ø  Simptomatologia nu se ameliorează sau se agravează după 7-10 zile.

Cât durează roșul în gât la copii?

  Bineînțeles că nu se poate preciza cu exactitate care este numărul fix de zile în care simptomatologia celui mic persist; aceasta variază în funcție de foarte mulți factori precum: etiologia roșului în gât (bateriană sau virală), localizarea procesului inflamator (la nivelul amigdalelor, al faringelui, al laringelui), promptitudinea cu care se stabilește diagnosticul etiologic, rapiditatea cu care se începe tratamentul antibiotic și/sau simptomatic, starea de sănătate anterioară a copilului, mediul de viață al celui mic, igiena, etc.

  Simptomatologia celui mic poate persista de la o zi, la câteva zile, poate chiar la 2 săptămâni. Tot ce trebuie să știți este că cel mic are nevoie de multă dragoste din partea dumneavoastră, o hidratare corespunzătoare, și cu tratamentul adecvat, micuțul sigur se va face bine.

· Rinofaringita acută durează în medie circa 7 zile, însă au existat cazuri când simptomatologia a durat chiar și 14 zile;

·  Faringita bacteriană produsă cel mai frecvent de streptococ, denumită în termeni medicali -faringită streptococică- durează în medie 7-10 zile, din care febra durează 1-4 zile.

Tratamentul roșului în gât la copii

  În ceea ce privește tratamentul roșului în gât la copii, părinții trebuie să știe că acesta ar trebui stabilit de medicul padiatru, medicul de familie sau medicul ORL-ist, în niciun caz la întâmplare sau la inițiativa părintelui.

  Există mai multe principii terapeutice utilizate în practica medicală, care cuprind:

1. Tratament etiologic: tratamentul cauzei – în cazul în care se dovedește o cauză bacteriană, atunci se începe tratamentul antibiotic conform antibiogramei; dacă etiologia este virală, antibioticul este ineficient;

2. Tratament simptomatic- medicamentele care tratează simptomatologia asociată: antitermice pentru febră, decongestionante nazale pentru obstrucția nazală, antiemetice pentru vărsături, antidiareice pentru diaree;

3. Tratament igieno-dietetic și suportiv: repaus la pat, regim alimentar corespunzător, hidratare adecvată.

         Este important de reținut faptul că tratamentul antibiotic nu este necesar în toate cazurile de roșu în gât la copii. Acesta trebuie început doar la indicația medicului de familie, medicului pediatru sau medicului ORL-ist, conform antibiogramei. Antibiograma reprezintă o investigație de laborator, suplimentară, care se realizează în combinație cu exudatul faringian, respective exudatul nazal și care ne oferă informații specifice cu privire la rezistența unei bacterii la anumite categorii de antibiotice.   Pe scurt, în momentul în care în exudatul nazal al copilului a fost identificată o bacterie, în etapa imediat următoare se realizează o antibiogramă care va oferi medicului informații exacte cu privire la tipul de antibiotic care va funcționa pentru bacteria identificată în exudatul copilului. De aceea este necesară efectuarea acestei investigații și nu se recomandă administrarea după ureche a unui antibiotic la întamplare copilului dumneavoastră, deoarece acel antibiotic poate fi nepotrivt și poate îngreuna conduit terapeutică ulterioară.

Tratament în rinofaringita acută:

Ø Nu există tratament specific, etiologic, deoarece în cele mai multe cazuri, cauza rinofaringitei acute este una virală, iar antibioticele nu influențează evoluția bolii;

Ø  Umidificarea aerului atmosferi este benefică;

Ø  Hidratarea copilului prin administarea de lichide pe cale orală, la intervale regulate de timp, care asigură fluidificarea secrețiilor;

Ø  Dezobstrucția foselor nazale este benefică și presupune aspirarea secrețiilor cu soluții saline (ser fiziologic), cu pompa nazală sau îndepărtarea acestora cu ajutorul unui tampon de vată îmbibat cu ser fiziologic; picăturile de nas trebuie administrate cu 15-20 minute înainte de masă și nu trebuie folosite mai mult de 4-5 zile deoarece există riscul de iritație chimică  a mucoasei;

Ø  Pentru combaterea febrei și a durerii în gât se administrează antiermice precum Paracetamol 20mg/kg sau Aspirină 30-50mg/kg, dacă febra este mai mare de 38*C ; administrare se poate repeta la nevoie, după 6-8 ore, timp de 1-3 zile;

Ø  Una din sarcinile dificile ale medicilor este aceea de a lupta cu ideile preconcepute ale părinților în privința utilizării antibioterapiei în rinofaringită, cu speranța scurtării evoluției infecției.

Tratament în faringita acută bacteriană:

Ø  Antibiotic conform antibiogramei:

-cele mai utilizate antibiotice sunt AMPICILINA 250mg de 2 ori pe zi și AMOXICILINA 50mg/kg/zi;

-pentru pacienții alergici la peniciline se recomandă ERITROMICINA, CLARITROMICINA 7,5mg/kg/zi, CLINDAMICINA 7mg/kg/zi de 3 ori pe zi;

-administrare pe cale orală;

-minim 10 zile

-conform antibiogramei.

 Este foare important ca tratamentul antibiotic să se administreze la recomandarea medicului pediatru, medicului de familie sau medicului ORL-ist, conform antibiogramei. De asemenea, părinții trebuie să respecte antibioticul recomandat de medic, dozele recomandate și durata de timp recomandată a tratamentului antibiotic pentru ca eficacitatea acestuia să fie maximă.

Ø  Umidificarea aerului atmospheric;

Ø  Hidratarea corespunzătoare a copilului cu ceaiuri călduțe, apă, supe;

Ø  Dezobstrucția foselor nazale este benefică și presupune aspirarea secrețiilor cu soluții saline (ser fiziologic);

Ø  Pentru combaterea febrei și a durerii în gât se administrează antitermice precum Paracetamol 20mg/kg sau Aspirină 30-50mg/kg, dacă febra este mai mare de 38*C ; administrarea se poate repeta la nevoie, după 6-8 ore, timp de 1-3 zile.

Roșu în gât la copii – tratament naturist

Cu toții stim că un organism sănătos, cu un sistem imunitar rezistent, poate lupta împotriva oricărei infecții sau inflamații. În lupta de zi cu zi cu microbii, un aliat de nădejde este natura care pune la dispoziția omului o serie de plante “minune” care și-au dovedit eficacitatea de-a lungul anilor. Există studii care arată importanța plantelor precum și efectul benefic al acestora în această afecțiune frecvent întâlnită la copii, și anume roșul în gât.

MIEREA: – mierea de albine este un produs natural, unic, cu rol antiinflamator (reduce inflamația), antibacterian (ajută la distrucția bacteriilor), analgezic (ameliorează durerea ) și expectorant (contribuie la eliminarea secrețiilor);

– se poate utiliza orice fel de miere: de tei, de salvie, de albine, de salcâm;

– mierea s-a dovedit a calma durerile în gât, a îmbunătăți circulația sângelui la nivel local și a distruge bacteriile din gât;

– mierea poate fi folosită fie ca atarae (1-2 lingurițe de miere pe zi) sau în ceaiuri.

GHIMBIRUL: – ajută la reducerea inflamației și la eliminarea rapidă a durerilor în gât;

– se recomandă pregătirea unei băuturi din ghimbir ras alături de 250ml apă și o linguriță de miere, care se lasă la fiert aproximativ 15 minute, la foc mic;

PROPOLISUL: – remediul simplu, ieftin, rapid pentru gâtul inflamat;

– utilizat sub formă de tinctură de propolis: se ung părțile inflamate ale gâtului cu tinctură de propolis și durerea va trece instantaneu;

 VITAMINA C: – contribuie la buna funcționare a sistemului imunitar;

– se găsește în lămâie din belșug: se amestecă jumătate de pahar de suc de lămâie cu un pahar de miere naturală și se ia câte o linguriță din acest preparat;

– zeama de lămâie- adaugată în ceai;

CEAIUL DE MUȘEȚEL: – reprezintă cel mai cunoscut și cel mai vechi remediu pentru durerile în gât și roșul în gât, mușețelul având proprietăți antiinflamatorii și antioxidante (ajută la repararea țesuturilor lezate);

– se pune la fiert un ibric cu 250ml apă; când aceasta este pe punctul de a fierbe se adaugă jumătate de lingură de flori uscate de mușețel, se ia ibricul de pe foc și se lasă la infuzat 5-7 minute; înainte de a fi servit, se strecoară florile de mușețel și se poate adăuga o lingură de miere;

CEAIUL DE GĂLBENELE: – florile de gălbenele pot fi utilizate ca remediu pentru roșul în gât, datorită efectului antiinflamator al acestora;

– pentru a prepara ceaiul de gălbenele pentru cel mic, este nevoie de o jumătate de linguriță de flori de gălbenele uscate și de o cană de 250ml apă; după ce am încălzit apa, fix înainte de a fierbe, se adaugă florile de găbenele și se lasă la infuzat timp de 5 minute; înainte de a fi servit de cel mic, se scot florile de gălbenele și se poate adauga o lingură de miere;

CEAIUL DE TEI: – florile de tei au beneficii multiple în faringite, printre care amintim capacitatea acestora de a stimula eliminarea bacteriilor sau a virusurilor producătoare de supărătorul roșu în găt;

 – se pune la fiert un ibric cu 250ml apă; înainte de a atinge punctul de fierbere se adaugă o jumătate de lingurițaă de flori de tei uscate și se lasă la fiert încă 5 minute, apoi se ia de pe foc; se lasă la infuzat timp de 10 minute,  apoi se poate servi; se pot consuma până la 3 căni pe zi.

Leacuri băbești pentru roșu în gât la copii

BICARBONATUL SAU SAREA: – se amestecă o lingură de sare sau bicarbonat cu 0,5 litrii de apă caldă și se agită până când sarea sau bicarbonatul s-au topit; cu această soluție se clătește gura pânaă la șase ori pe zi;

SIROPUL DE RIDICHE NEAGRĂ: -ridichea neagră poate fi un aliat de nădejde în lupta contra roșului în gât, a durerilor în gât, inclusiv a tusei;

– pentru a prepara siropul de ridiche neagră este nevoie de o ridiche care se spală, se scobește miezul și se adaugă zahăr în scobitură; se lasă peste noapte pentru a se forma sucul și se ia câte o linguriță din sucul format de 3-4 ori pe zi;

CARTOFII CU SPIRT LA GÂT: -una din metodele utilizate în propria mea copilări pentru roșu în gât a fost cartoful; se dădeau pe răzătoare 1-2 cartofi, fără a scurge zeama, se puneau pe o pânză sau prosop de bucătărie, se stopeau cu spirt sau oțet, se rulau pentu nu curge și apoi se puneau pe piept pentru a “trage răceala”;

GARGARÂ CU SALVIE: – salvia este o plantă foarte des utilizată în medicină în afecțiuni diverse, datorită proprietăților sale antiinflamatoare;

– preparare: se spală bine funzele de salvie, se pune apa la fiert (250ml apă); când apa este pe punctul de a fierbe, se pun frunzele de salvie, se ia ibricul de pe foc și se lasă la infuzat timp de 10 minute; se strecoară ceaiul și se face gargară cu el de mai multe ori pe zi.

Primul ajutor pentru roșu în gât  la copii

         Dacă suspectați că micuțul dumnevoastră are roșu în gât, primul lucru pe care îl puteți face pentru a-l ajuta este acela de a nu intra în panică. Cel mai probabil este vorba de o faringită acută sau de o rinofaringită acută, patologii destul de frecvente la copii.

1. Primul lucru pe care îl puteți face, înainte de a ajunge la medic, este acela de a asigura un mediu curat și bine aerisit penru copilul dumneavoastră, o hidratare corespunzătoare –îi puteți prepara un ceai de mușețel, gălbenele sau tei cu o lingurița de miere și un aport optim de substanțe nutritive.

2.Următorul pas este acela de a vă adresa medicului de familie, medicului pediatru sau medicului ORL-ist și de a efectua un exudat faringian pentru a vedea cauza roșului în gât. Dacă afecțiunea este produsă de un virus, așa cum se întâmplă cel mai frecvent în caz de rinofaringită acută, tratamentul este suportiv și simptomatic (antitermice, repus la pat, hidratare corespunzătoare), dacă etiologia este una bacteriană, medicul dumneavoastră va inția tratament cu antibiotic conform antibiogramei, alături de tratamentul suportiv și simptomatic.

3. În evoluție, copilului trebuie să i se acorde o atenție sporită, acesta având nevoie de toată dragostea, atenția și empatia dumneavoastră deoarece trece printr-o situație nouă, deloc plăcută. Înarmați-vă cu multă răbdare și amintiți-vă de perioada copilăriei, în care, cu siguranță fiecare dintre dumneavoastră ați avut cel putin o dată roșu în gât.

Bibliografie:

1. Esențial în pediatrie- Carmen Ciofu și Eugen Ciofu, editura Amaltea, Ediția a IV-A, 2017, București.

2. Brown T- Guidelines address respiratory infections and antibiotic. http://www.medscape.org/viewarticle/857837

3. Protocoale de diagnostic și tratamet în Pediatrie, Doina Anca Pleșca, editura Amaltea, 2020, București.

4. National Institute for Heakth and Care Excellence. Sore throat (acute): antimicrobial prescribing guideline. Evidence review. January 2018.

5. Scottish Intercollegiate Guidelines  Network. Management of sore throat and indications for tonsillectomy. A national clinical guide-line. April 2010.

6. Shulman SS, Bisno AL, Clegg HW et al Clinical Practice Guideline for the Diagnosis and Management of Group A Sreptococcal Pharyngitis: 2012 Update by the Infectious Diseases Society of America. Clin Infect Dis 2012; 55: e86-e102.